top of page

Info practic: Hartuirea in Scoala si in Mediul Profesional - Bullying & Mobbing in Luxembourg -

 

cu Dna Iulia Nastase Popescu – Psiholog

 

Materialul utilizat de Iulia se afla aici.

 

Luxembourg, tara aflata in top 10 a celor mai bogate tari din lume ca PIB pe cap de locuitor si cu un salariu minim pe economie ce depaseste asteptarile celor mai multi angajati din Europa, este o tara in care 10 pana la 15% din cazurile de suicid recenzate anual sunt imputabile epuizarii profesionale sau hartuirii la locul de munca. 15% din cazurile de absenteism la serviciu au legatura cu stresul, in vreme ce conditiile necorespunzatoare de lucru si atmosfera nefavorabila genereaza 10% dintre demisii. Cifrele vorbesc de la sine despre un fenomen devenit cotidian si preocupant. 

 

Intr-un sondaj realizat anul acesta de site-ul lesfrontaliers.lu, 51% dintre repondenti se declarau victime ale hartuirii in mediul profesional, iar 41% se pronuntau in favoarea unei legi speciale in acest sens.

 

Organizatiile guvernamentale furnizeaza si ele cifre relevante: peste 9% dintre salariatii din Luxemburg s-au confruntat cu o situatie de hartuire morala de-a lungul carierei, iar mai bine de jumatate (52%) au recurs la un concediu medical, din aceasta cauza.

 

Fenomenul nu este strain nici in mediul scolar, unde hartuirea a devenit realitate cotidiana. Conform unui studiu global recent, intre 10 si 15% dintre adolescenti au fost victime ale unei forme de hartuire la scoala. 

 

Ce genereaza insa acest fenomen? Exista un ‘’profil al victimei’’? Dar al ‘’atacatorului’’? Sunt anumite grupuri sociale sau etnice mai expuse decat altele? Care sunt consecintele si pericolele hartuirii? Dar tehnicile de prevenire si combatere?

 

Sunt cateva dintre intrebarile care si-au gasit raspunsul la seminarul interactiv cu tema ‘’Hartuirea in scoala si in mediul profesional’’, organizat de Avris pe 23 septembrie 2014 si gazduit in Sala Panoramica a ‘’Espace Royal Monterey’’ BGL BNP Paribas. 

 

Iulia Nastase Popescu – psiholog, MA si psihoterapeut TCC la ‘’Centre Paramédical Mamer’’- Luxembourg, membra SLP si Dana Modoveanu – liderul asociatiei Avris asbl., coach certificat si trainer pe teme de comunicare @ProActive au fost gazdele catorva zeci de invitate, vorbitoare de limba romana, profesionisti din diferite domenii de activitate, majoritatea avand experienta corporatiilor si a mediilor profesionale cu un grad superior de exigenta, in care conduitele abuzive nu mai constituie exceptii sau simple cazuri izolate.

 

Cand putem vorbi de hartuire morala? Dupa cat timp de la inceputul conduitei abuzive? Ce frecventa ar trebui sa aiba comportamentul abuziv pentru a fi incadrat in categoria hartuire? Cum constientizez ca sunt victima a unei hartuiri? Cum sa reactionez, imediat ce simt ca eu, un apropiat, un membru al familei, copilul meu sau un coleg suntem intr-o situatie de hartuire morala? Intrebari la care Iulia Nastase a oferit raspunsuri practice, ‘’decupaje’’ din situatiile cu care s-a confruntat in calitate de psiholog practician dar si ... de mama.  

 

Hartuirea in mediul scolar a fost abordata cu prioritate, cu accent pe consecintele si pericolele la care se expune un copil (lipsit de instrumentele de auto-aparare specifice adultilor) in fata unui comportament abuziv : devalorizarea, izolarea, esecul scolar sau absenteismul, tulburarile de somn, alimentatie, ducand – in cazul lipsei unei interventii rapide - pana la consecinte grave: lipsa de stima de sine, stresul, anxietatea, atacul de panica, depresia si chiar suicidul. 

 

Specialistul roman considera ca un accent deosebit trebuie pus pe comunicare si preventie. Rolul familiei si al educatorilor este foarte important in depistarea primelor schimbari de comportament ale copilului si interventia rapida care sa blocheze conduita abuziva. 

 

Interventia adultilor nu trebuie sa fie directa, avertizeaza doamna Nastase Popescu. Protectia exagerata din partea unui adult sau rezolvarea problemelor copilului, in locul sau, nu este o solutie. Copilul trebuie asistat in constientizarea si respingerea conduitei abuzive dar si in procesul de auto-valorizare.

 

Exista insa un ‘’profil’’ al victimei hartuirii? Putem vorbi despre anumite categorii sociale sau entice mai expuse? Psihologul considera ca oricine poate fi afectat de un asemenea tip de conduita abuziva, in orice moment al existentei sale si in orice mediu.

 

In cazul adultilor, preventia joaca un rol la fel de important, cu atat mai mult cu cat mediul profesional este de cele mai multe ori rezultatul unei optiuni personale. Informatiile despre companie, cunoasterea 

drepturilor angajatilor, a organigramei si a fisei postului, comunicarea clara si fara echivoc in cadrul 

profesional, respectul fata de sine si ceilalti pot evita situatiile abuzive. In cazul deteriorarii relatiilor 

de munca, accentul trebuie pus – avertizeaza psihologul Iulia Nastase Popescu – pe exprimare, pe 

comunicarea starilor provocate de atitudinea negativa a celorlalti si pe actiuni concrete pentru blocarea 

hartuirii : discutii cu superiorul ierarhic sau serviciul de resurse umane, schimbarea biroului sau a 

departamentului. 

 

De asemena factorii de protectie precum o viata privata echilibrata, cultivarea unor hobby-uri si activitati extra-profesionale care sa compeseze stresul de la locul de munca, auto-educarea si preocuparile pentru dezvoltarea personala pot fi de asemeni factori importanti in prevenirea situatiilor dificile la birou. In cazul in care pasi simpli precum iesirea din izolare, comunicarea eficienta si confruntarea directa, pastrarea calmului si gasirea de solutii vi se par greu de realizat, este preferabil sa apelati la specialisti precum psihologi, coach, avocati etc pentru iesirea din impas.

 

(A. V.)

bottom of page